Aparent oamenii merg la psihoterapie pentru ca doresc sa schimbe ceva la propria persoana. Poate ca sunt depresivi si vor sa se simta mai bine. Poate ca au un comportament compulsiv pe care doresc sa il inlature. Sau poate ca reactioneaza exagerat la anumite lucruri si doresc sa isi controleze mai bine emotiile si reactiile. Intotdeauna cand cineva apeleaza la psihoterapie se gandeste ca se va schimba in bine.
Atunci cand ne straduim sa schimbam ceva, ne referim de obicei la o schimbare pozitiva. Celor mai multor persoane le plac schimbarile in bine si cred ca doresc sa faca astfel de schimbari. Si totusi, putini oameni doresc sa se schimbe cu adevarat. De sunt atat de multe persoane care continua sa accepte o slujba care nu le place sau care continua sa stea intr-o relatie nesatisfacatoare? De ce nu sunt mai multi oameni care sa caute ajutor pentru astfel de probleme?
Raspunsul este ca schimbarea autentica necesita ceva efort si uneori inseamna a ne confrunta cu durerea. Un alt motiv este natura schimbarii: cei mai multi dintre noi doresc o schimbare pozitiva, dar pentru schimbare trebuie sa ne asumam un risc: daca imi parasesc sotia voi fi cu siguranta mai fericit? Nu avem de unde sa stim acest lucru. Poate ca da, poate ca nu. Si atunci, sunt dispus sa imi asuma riscul? Adica, stiu ca nu sunt fericit acum , fiind casatorit, si atunci, imi asum riscul ca este posibil ca dupa divort sa gasesc persoana potrivita pentru mine si sa imi acord sansa la fericire, sau ma gandesc ca daca nu voi gasi persoana potrivita e posibil sa fiu mai nefericit decat sunt acum. Nu avem nici o garantie a faptului ca schimbarea va fi in bine: nu stii cum ti se va schimba lumea. Si din acest motiv multi oameni se tem de schimbare si se agata de lucrurile familiare, chiar daca acestea nu le plac.
De cele mai multe ori, atunci cand cineva apeleaza la psihoterapie o face pentru ca durerea depaseste teama de schimbare. Persoanele care pot tolera o anumita cantitate de durere, adica nu sufera atat de mult incat sa fie intolerabil, aleg de cele mai multe ori sa nu schimbe nimic si continua sa sufere toata viata. Cu alte cuvinte, se agata de nefericirea zilnica.
Uneori schimbarea ne face sa ne dam seama de trecerea timpului, si acest lucru nu este intotdeauna placut. Cei mai multi oameni nu sunt constienti de faptul ca timpul trece. Probabil nici nu ne-ar fi util sa ne gandim in fiecare minut al vietii noastre ca timpul trece si ca ne indreptam spre moarte cu fiecare minut. Dar schimbarea, mai ales schimbarile profunde, ne pot determina sa constientizam aceasta trecere a timpului si sa ne dam seama ca ar fi bine sa nu mai pierdem timpul. Si uneori nu este usor sa spuneam ca: da, am fost depresiv timp de cinci ani, si am aruncat acesti ani pe fereastra. Si atunci este mai confortabil sa continui sa fiu depresiv, pentru ca asta e ceea ce cunosc si chiar daca nu sunt fericit, imi asigura un oarecare confort.
Putem observa teama de schimbare a oamenilor atunci cand calatorism de exemplu. Multe persoane se constipa cu o zi inainte de a pleca in concediu, pentru ca desi in mod constient se gandesc ca este placut sa plece, la nivel inconstient doresc sa controleze schimbarea.
Dar ce placut ar fi daca am putea sa facem schimbari fara sa ne fie teama, sa acceptam riscurile schimbarii si sa spunem “da” vietii…
