Ce este eczema atopica?
Termenul de atopie se referă la predispoziţia moştenită pentru astm bronşic, febră de fân şi eczeme. Aproximativ 10% din copii fac eczeme atopice şi în 70 % din cazuri există un istoric familial de astm bronşic, produsă de o reactivitate nespecifică acompaniată de o creştere a IgE şi IgG şi o scădere a rezistenţei la infecţii virale.
Cum debuteaza eczema atopica?
Eczema debutează de obicei la copilul cu vârsta de 3-4 luni, cu eritem şi descuamare la nivelul scalpului, răspândindu-se apoi la nivelul obrajilor şi conducând la papile roşii pruriginoase care erup şi se sparg. În cazuri severe erupţia se răspândeşte pe membre sau chiar pe întregul corp. Frigul agreavează eczema, iar căldura poate duce la transpiraţie excesivă care la rândul său poate agrava inflamaţia.
Multe cazuri de eczemă uşoară se remit spontan până la vârsta de 2 ani. La alţi copii eczema dispare de la nivelul feţei dar persistă la degete şi plicile de flexiune sub forma de eritem roşu uscat. Foarte puţine persoane continuă să aibă eczeme după pubertate, mai ales aceia cu factori psihologici multipli implicaţi în geneza bolii.
O explicatie psihologica a eczemei atopice
Conform cu Pines mama copilului cu eczemă se confruntă cu sarcina imposibilă de a linişti un copil anxios, astfel că în timp, pe lângă faptul că copilul are un disconfort fizic serios va avea de trăit şi dezamăgirea narcisistă a mamei privitor la înfăţişarea copilului ei. Această dezamăgire narcisistă a mamei se poate reflecta în modul în care mama răspunde la nevoile copilului. Ca urmare copilul poate deveni foarte vulnerabil la sentiemnte de agresivitate şi este de asemenea deprivat de „oglindirea” maternă cu admiraţie şi dragoste. Un asemenea eşec al oglindirii poate avea un efect pe termen lung asupra structurii nercisice a copilului.
Pacienţii cu eczemă au o nevoie foarte mare de apropiere fizică (Engels, 1985).
O serie de studii (Wittkower şi Russell, 1853) arată că debutul şi recăderile în atacurile de eczemă sunt adesea precipitate de ameninţări la adresa vieţii sau de ameninţarea de pierdere a unei surse externe de suport emoţional, precum şi de tulburări la nivelul stimei de sine sau conflicte privitoare la sex şi / sau agresivitate. De multe ori copiii cu eczemă se simt nedoriţi, sau, dimpotrivă, sunt extrem de răsfăţaţi devenind nesiguri, cu multe nevoi şi având în permanenţă nevoie de reasigurare.
Psihoterapie si consiliere in eczema atopica
Conform cu Engels consilierea si psihoterapia sunt utile în eczema atopică (eczema infantilă) pentru sentimentele reprimate de agresivitate. Aceşti pacienţi prezintă anxietate privitor la ataşament şi ambivalenţă faţă de mamă, fenomene ce pot fi reactivate în transferul terapeutic.