Atunci cand o persoana are un prim episod psihotic este important de intervenit atat prin medicatie, cat si psihoterapeutic. Simptomele psihotice sunt tratate preferabil in primii 2-5 ani de la primul episod psihotic, perioada care este de maxima vulnerabilitate pentru persoana, dar de asemenea si de maxima capacitate de vindecare.
Un prim episod psihotic nu inseamna neaparat schizofrenie, ci poate indica diverse alte tulburari psihologice.
Cu cat episodul psihotic este tratat mai devreme, cu atat sansele de recuperare sunt mai mari. Daca psihoza nu este tratata in primii 2-5 ani de la debut, posibilitatea evolutiei negative creste.
In tratamentul episodului psihotic se recomanda medicatia antipsihotica in combinatie cu psihoterapia, respectiv psihoterapie integrativa, psihoterapie cognitiv-comportamentala, psihoterapie familiala si psihoterapie de grup.
Un episod psihotic se manifesta in unul din urmatoarele moduri:
Halucinatii: vedem, auzim sau simtim lucruri care nu se afla de fapt acolo. Daca aud ceva ciudat si stiu ca acel ceva este ciudat, atunci nu vorbim de o halucinatie. De asemenea daca nu sunt convins ca am auzit bine, nu halucinez. In episodul psihotic persoana aude voci despre care crede ca sunt cu adevarat acolo.
Delirul: credinta ca ceva care nu poate fi adevarat, este. Ne referim la lucruri imposibile, ca de exemplu credinta persoanei ca s-a nascut pe Marte sau ca este reincarnarea lui Isus Cristos. Cel mai frecvent delir este cel paranoid, o frica de proportii mari, in care persoanei ii este teama ca i se vor intampla chestii negative, ca este urmarita sau ca oamenii o tradeaza constant.
Probleme de comunicare: probabil cel mai comun lucru care se intampla in cadrul unui episod psihotic este faptul ca persoana are dificultati de vorbire, cuvintele si propozitiile pot fi amestecate si fara sens. Sau fiecare fraza sau propozitie are un sens, dar este folosita in mod nepotrivit si propozitiile puse laolalta nu au nici o logica.
