Trasaturile de personalitate

By | September 21, 2017

Trăsăturile de personalitate patologice sunt organizate în cinci mari domenii: afectul negativ, detașare, antagonismul, dezinhibarea și psihoticismul. În cadrul celor 5 domenii sunt descrise 25 de fațete specifice ale trăsăturilor de personalitate:

  1. Antagonismul (vs. agreabilitate): comportamente care fac ca individul să nu se înțeleagă cu ceilalți, incluzând o percepție exagerată a importanței sinelui și expectanța unui tratament special, precum și antipatia față de ceilalți, incluzând lipsa de conștientizare a nevoilor și sentimentelor celorlaltora, precum și dorința de a-i folosi pe ceilalți pentru propriile scopuri:

  • Manipularea: utilizarea de subterfugii pentru a-i influența sau controla pe ceilalți, folosirea seducției și șarmului pentru atingerea scopurilor proprii
  • Înșelarea: lipsa de onestitate și frauda, reprezentări false ale sinelui, minciuni și fabricații atunci când povestește despre evenimente
  • Grandoarea: credința persoanei că este superioară altora și necesită un tratament special, centrarea pe sine, sentimentul că totul i se cuvine, condescendența față de ceilalți
  • Căutarea atenției: comportamente cu scopul de a atrage atenția și de a deveni centrul atenției și admirației celorlaltora
  • Nepăsarea: lipsa de înțelegere a sentimentelor și problemelor altora, lipsa de vină sau remușcări referitor la efectul negativ al propriilor acțiuni asupra altora
  1. Dezinhibiția (versus conștiință): orientare înspre gratificare imediată, conducând la comportament impulsiv ghidat de gândurile și sentimentele actuale, precum și de stimulii externi, fără a lua în considerare trecutul sau consecințele viitoare:
  • Iresponsabilitatea: nu acordă atenție (și nu onorează) obligațiile financiare sau alte obligații, nu respectă angajamentele și promisiunile, nu are grijă de proprietatea altora
  • Impulsivitatea: acționează sub impulsul momentului ca răspuns la stimuli imediați, acționează fără a avea un plan și fără a lua în considerare rezultatul acțiunii, are dificultăți în stabilirea și îndeplinirea unui plan, se grăbește și are comportamente dăunătoare pentru sine în condiții de stres emoțional
  • Distragerea: dificultate de concentrare și de îndeplinire a sarcinilor, atenția este ușor de distras de stimulii externi, dificultăți în menținerea unui comportament orientat spre scop (inclusiv planificarea și îndeplinirea sarcinilor)
  • Asumarea riscului: se angajează în activități periculoase, riscante și potențial dăunătoare pentru sine (fără să fie necesar și fără să își dea seama de consecințe), nu ia în considerare limitările proprii și neagă realitatea pericolului, își urmărește necugetat scopurile indiferent de nivelul de risc
  • Perfecționismul rigid: insistența ca totul să fie fără greșeală, perfect și fără erori (incluzând performanța proprie și a altora), sacrifică mult timp pentru a se asigura că totul este corect în cel mai mic detaliu, crede că modul personal de a face lucrurile este singurul corect, are dificultăți de a-și schimba ideile și punctele de vedere, preocupat de detalii, organizare și ordine.
  1. Psihoticismul (versus luciditate): prezintă o gamă largă de comportamente și cogniții ciudate sau excentrice, atât la nivel de proces (percepții, disociere), cât și la nivel de conținut (credințe).
  • Credințe și experiențe neobișnuite: credința că are abilități neobișnuite (citirea minții, telekinezie), fuziune între gânduri și acțiuni, experiențe neobișnuite ale realității, incluzând experiențe de tip halucinator
  • Excentricitate: comportament, înfățișare și/sau vorbire ciudată sau neobișnuită, gânduri ciudate sau impredictibile, vorbire ciudată sau inadecvată
  • Dereglare cognitivă și perceptuală: procese ale gândirii și experiențe ciudate, incluzând depersonalizarea, derealizarea și experiențe disociative, experiențe amestecate somn-veghe, experiențe de control al gândurilor
  1. Afectul negativ (versus stabilitatea emoțională): experiențe frecvente și intense ale unei game largi de emoții negative (anxietate, depresie, vină, rușine, îngrijorare, furie) și a manifestărilor lor comportamentale (ex. autolezare) și interpersonale (ex. dependența).
  • Labilitatea emoțională: instabilitate a experiențelor emoționale și dispoziției, emoțiile apar ușor, sunt intense și disproporționate comparativ cu evenimentele și circumstanțele
  • Anxietatea: sentimente de tensiune sau panică ca reacție la diverse situații, griji frecvente privitor la efectele negative ale evenimentelor trecute și posibilitățile negative viitoare, teamă privitor la nesiguranță, se așteaptă să se întâmple ce e mai rău
  • Nesiguranța privitor la separare: teama de a fi singur datorită rejecției sau separării de persoanele semnificative, datorită lipsei de încredere că se poate îngriji de sine însuși, atât la nivel fizic, cât și emoțional
  • Supunerea: adaptarea comportamentului propriu la interesele existente sau percepute sau la dorințele altora, chiar dacă acest lucru vine în contradicție cu propriile interese, nevoi sau dorințe
  • Ostilitatea: sentimente frecvente și persistente de furie, furie și iritabilitate ca răspuns la insulte minore, comportament răzbunător sau răutăcios
  • Perseverarea: persistența privitor la un anumit mod de a face lucrurile chiar dacă comportamentul respectiv nu mai este eficient, continuarea aceluiași comportament în ciuda eșecurilor repetate sau a motivelor clare pentru care ar trebui să se oprească.
  1. Detașarea (versus extroversiune): evitarea experiențelor socio-emoționale, incluzând retragerea din interacțiunile interpersonale, experiență și expresie afectivă restrânsă, capacitate hedonică limitată
  • Retragerea: preferința pentru a fi singur, reticență în situații sociale, evitarea contactelor și activităților sociale, lipsa de inițiere a contactului social
  • Evitarea intimității: evitarea relațiilor apropiate și a relațiilor romantice, a atașamentului interpersonal și a relațiilor sexuale
  • Anhedonia: lipsa de plăcere, de angajament sau de energie privitor la experiențele proprii, deficite ale capacității de a simți plăcere și de a se interesa de diverse lucruri
  • Depresia: sentimente de neajutorare, lipsă de speranță și tristețe, dificultăți de a-și reveni din dispoziția depresivă, pesimism legat de viitor, vină sau rușine constante, sentimente de inferioritate sau lipsă de valoare, gânduri și comportament suicidar
  • Afectivitate restrânsă: puține reacții emoționale, experiență și expresie emoțională restrânsă, indiferență în situații care în mod normal ar solicita emoții
  • Suspiciunea: expectanța și sensibilitatea la semne de rea intenție, îndoieli privitor la loialitatea și fidelitatea altor oameni, sentimentul că este rău tratat, folosit sau persecutat de ceilalți.